Greșeli alimentare care duc la îngrășare

Greșeli alimentare care duc la îngrășare

Alimentația copilului este o temă de mare interes pentru părinți. Și nu neapărat cu privire la ce mănâncă cel mic, cât mai degrabă la cât mănâncă el. Avem uneori impresia – greșită, de altfel – că puiul de om trebuie să mănânce mult... ca să crească. Să mănânce ce vrea el și cum vrea el, numai să mănânce. Și, din nefericire, mulți părinți se îngrijorează atunci când copilul este slab, nu când greutatea lui o depășește pe cea optimă pentru vârsta și înălțimea lui. Curios, încă se consideră că sănătos este un copil grăsuț, pufos. Culmea, în niște vremuri în care obezitatea infantilă a ajuns la niște cote alarmante. La fel și afecțiunile asociate acesteia. Iată cele mai mari greșeli pe care le facem noi, părinții, în ceea ce privește alimentația copilului, greșeli pentru care ne scapă din vedere faptul că el va plăti.

Mituirea

”Dacă mănânci tot din farfurie/ești cuminte/dormi/îți faci temele primești ceva bun.” Adică dulciuri, în general. Sau produse fast-food. Doar că nici dulciurile și nici produsele fast-food nu sunt „ceva bun”. Dimpotrivă. A folosi mâncarea ca și metodă de recompensare sau disciplinare a copilului este de-a dreptul păgubos. Persistând în această metodă, rezultatul poate că pe moment va fi cel dorit, însă pe termen lung (și nu chiar foarte lung!) va fi o greutate mare, care îi va pune sănătatea în pericol.

Gustările

Gustările nu sunt un lucru rău atâta vreme cât sunt cu adevărat gustări. Nu mai multe de trei. Nu hipercalorice. Nu în cantități mari. Dacă cele trei gustări oferite pe parcursul unei zile fac cât o masă, atunci este previzibil ca cel mic să câștige în greutate. Rostul unei gustări nu este să sature, ci să-i țină copilului de foame până la următoarea masă principală, dar fără să o afecteze. Nu gogoșile, produsele de patiserie, covrigii sau sandvișurile sunt gustările potrivite. Un fruct sau o legumă sunt alegerile înțelepte. Și să fie proaspete, așa cum sunt cele din Piața Lidl.

Golirea farfuriei

„Mănâncă tot din farfurie!” Aceasta este o pretenție pe care încă o au și părinții, nu numai bunicii. Să zicem că n-ar fi o greșeală care să îi pună la zid, dacă porțiile ar fi potrivite vârstei copilului. Drama este că în farfurie i se pune o cantitate mai mare decât cea de care are nevoie organismul lui... Și nimeni nu îl crede pe copil când spune că s-a săturat, că nu mai poate mânca...

Mâncatul în fața ecranului

Fie că este cel al telefonului, televizorului sau tabletei, este la fel de rău. Să îl lași pe copil să mănânce în timp ce atenția îi este distrasă, nu înseamnă altceva decât să îl împingi să mănânce irațional. Mult. Fără să își dea seama când s-a săturat și ar trebui să se oprească. Practic îi creezi obiceiul de a ronțăi mereu câte ceva. Un drum care duce, cu certitudine, către obezitate.

Alegerile copilului

Dacă îl întrebi pe micuț ce vrea să mănânce, îți va răspunde cu o probabilitate de 99% „cartofi prăjiți, șnițel, pizza, hamburger, paste”. Oferindu-i ceea ce el își alege să mănânce, va primi semnalul că așa va trebui să se întâmple mereu. Iar când nu îi vei da ceea ce îți cere, va ieși cu scandal. Tu, ca părinte, stabilești meniul, nu copilul! Pentru că îl iubești și vrei să îl știi sănătos. Ori nu-i așa?!