Apă!

Apă!

Acesta este unul dintre cele mai iubite articole pe care le-am scris despre alimentație, pentru căeu însămi sunt în proporție de 75% apă, dar mai ales pentru că alimentul pe care îl consum cel mai des și fără de care n-aș putea să trăiesc este Apa. Fără mâncare, omul poate trăi în jur de 30 de zile, fără apă, viața îi este pusă în pericol după numai 3 zile!

Scriu acest articol și sper să devină de referință, astfel încât oricine dorește să intre într-o relație frumoasă și pentru totdeauna cu apa, să o cunoască și să o recunoască citind ce scriu aici.

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi de unde vine apa din paharul tău?

Pentru mine, „Tatăl Nostru” este așa: „Apa noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi...” Pentru că, da, apa vine din cer!

Picăturile de ploaie și fulgii de zăpadă cad pe pământ. O parte se scurge pe pământ și formează râuri, altă parte se infiltrează în subteran. Cea care intră în pământ „pățește” următoarele:

  • Trece printr-un proces de purificare de eventualele substanțe contaminante cu care a intrat în contact la suprafață și din aer.
  • I se imprimă anumite proprietăți fizico-chimice în drumul ei prin subteran, drum care poate dura de la câteva luni până la sute de ani.

Apa minerală naturală trebuie să respecte următoarele criterii:

  • Să provină din subteran.
  • Să fie pură microbiologic. Este interzisă tratarea apelor în vederea dezinfectării sau schimbării compoziției chimice originare.
  • Să aibă o compoziție fizico-chimică strictă și care să rămână constantă în timp.
  • Să fie îmbuteliată la sursă.

Apa de pe masa ta trebuie să aibă exact aceleași caracteristici ca cea de la sursă, din munte. De aceea, pe tot parcursul drumului de la origine până în sticlă trebuie să nu intre în contact cu atmosfera, iar materialele cu care intră în contact să fie inerte din punct de vedere chimic, ca să nu îi afecteze compoziția și calitatea.

Compoziția chimică reprezintă principala caracteristică a unei ape, așa că e musai ca ea să fie trecută pe etichetă. Principalele minerale pe care le regăsim în apele din România sunt calciul, magneziul, sodiul, potasiul.

PH-ul sau potențialul de hidrogen exprimă echilibrul acido-bazic al unei ape, pe o scară de referință de la 1 la 14. La un pH mai mic de 7 (unde 7 e considerat pH neutru, echilibrat), avem o apă cu caracter acid, iar la unul mai mare, apa este alcalină, bazică.

Văd pe etichete apă „carbogazoasă” sau „carbogazificată”. Care e diferența dintre ele, ce să aleg?

Apa plată se numește, de fapt, apa minerală naturală. Apa acidulată, cea căreia noi îi spunem „apă minerală” este, de fapt, apă minerală naturală carbogazoasă sau carbogazificată.

Apele care, în mod natural, au un conținut de dioxid de carbon sub 250 mg/l la sursă sunt considerate ape plate sau necarbogazoase. Apele acidulate pot fi:

  • natural carbogazoase, cu CO² de la sursă sau îmbogățite cu CO² din același zăcământ
  • decarbogazificată total sau parțial
  • carbogazificată, cu CO² adăugat din altă sursă decât cea de unde provine apa

Apele minerale natural carbogazoase sunt considerate superioare, mărci premium, dacă au conținuturi de CO² natural, de la sursă, de peste 2500 mg/l.

Știu că nitriții sunt tare periculoși. Dar am văzut că toate apele minerale au pe etichetă nitriți!

Ce sunt nitriții? Fertilizatorii folosiți în agricultură, gunoiul de grajd, deversările de ape folosite în gospodării, deșeurile umane, plantele și animalele în descompunere sau excrementele de animale sunt principalele surse de nitrați și nitriți. Nitrații, odată ingerați, se transformă în nitriți, substanțe cu o toxicitate mult mai mare.

Dar compușii azotului nu trebuie să lipsească în totalitate din apă, deoarece ei pot avea și o origine geologică, provenită de la rocile din subteran, nu doar ca urmare a infiltrării de la suprafață, din sursele menționate de mine mai sus.

Americanii au introdus un termen de clasificare a apelor minerale denumit „virginitate”, care indică apele cu conținut minim de azotați. În România, peste 90% dintre ape au nivelul sub 10 mg/l, cu mult sub limita de 50 mg/l, desemnată de Organizația Mondială a Sănătății ca valoare maximă.

Atenție! Mai preocupate ar trebui să fim de conținutul de nitrați pe care îi introducem în organism prin fructe și legume contaminate, prin mezeluri sau pește. Acesta poate depăși 200-300 mg de nitrați, în condițiile în care, prin apa minerală naturală, introducem maxim 10 mg/l .

Ce faci dacă ai vrea să atenuezi cumva efectele pe care le au nitrații asupra organismului? Consumă cât mai multă vitamina C.

Atmosfera e poluată, există ploi acide acum, tot felul de experimente nucleare. De unde știm dacă apa nu e contaminată?

Ziceam mai devreme că, pe lângă verificările stricte și parcursul apei de la sursă la sticlă riguros menținut, apa poate parcurge un drum de sute sau chiar mii de ani, așadar, într-o vreme în care nu exista industrie și niciun fel de activități cu efect poluant.

Ce apă să folosesc pentru copil? Cea cumpărată îmbuteliată sau cea de la chiuvetă?

Deși apa de la chiuvetă este permanent monitorizată, iar buletinele de analiză le poți verifica în orice moment pe site-ul companiei care furnizează apa potabilă în orașul tău, sistemul de conducte prin care ajunge apa la tine în chiuvetă nu îl poți verifica, iar țevile pot fi afectate, ruginite, contaminate din diverse motive, așa că, recomandarea mea este să alegi o apă îmbuteliată a cărei compoziție și puritate le ai garantate.

Trebuie să fierb apa pe care o cumpăr înainte să i-o dau copilului?

Nu! Așa cum ai aflat deja până acum, apa minerală naturală este pură microbiologic, deci, nu ai ce să „omori”, dacă acesta e motivul pentru care te-ai gândit să o fierbi. Îți recomand să folosești sticle cât mai mici pentru copilul tău și mâncarea lui, ca să nu fie nevoie să redeschizi capacul sticlei de mai multe ori și să eviți, astfel, contaminarea cu bacterii.

Câtă apă să bem?

E atât de vehiculată ideea asta cu cât ar trebui să bem, că iar n-am avut liniște până n-am găsit o sursă logică sau științifică în care să ne putem pune baza, încrederea. Așadar, permiteți-mi să vă dezvălui că, ba da, povestea aia cu 2,5 litri pe zi s-ar putea să fie reală. De ce? Pentru că ar fi bine să îi dăm organismului înapoi apa pe care o pierde pe parcursul unei zile, astfel:

  • Prin urină: pierdem 1 litru de apă
  • Prin respirație: 0,9 l
  • Prin transpirație: 0,5 l
  • Prin scaun: 0,1 l

Așadar, în total, pierdem aproximativ 2,5 litri de apă în fiecare zi, fără să fie o zi de aia în care am făcut efort susținut, fără episoade de plâns în hohote, fără alergat după autobuz, fără diaree, fără transpirație abundentă, fără stat la plajă, ci numai trăind o zi obișnuită.

Ce apă să îi dau bebelușului?

Conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 978/2006 și Societății Române de Pediatrie, apele potrivite pentru sugari și copii mici trebuie să respecte următoarele criterii:

  • Să aibă o mineralizație mai mică de 500 mg/l (reziduu sec la 180 °C)
  • Să aibă un conținut de CO² mai mic de 250 mg/l (adică să fie o apă minerală naturală plată)
  • Cantitatea de fluor să nu depășească 1,5 mg/l și 10 mg/l de azotați (nitrați, NO3)

Atenție! Organizația Mondială a Sănătății menționează în ediția din 2011 a „Ghidului privind calitatea apei destinate consumului uman” că apele cu un conținut mai mic de 50 mg/l de azotați pot fi folosite pentru alimentația sugarilor. Cu toate astea, din dorința de a asigura o protecție suplimentară, unele autorități din țări precum Germania sau Italia recomandă pentru acest tip de apă o concentrație în nitrați mai mică de 10 mg/l.

Câtă apă să îi dau bebelușului?

Mă întrebați și mai adesea câtă apă să le dați bebelușilor și copiilor. Și vă răspund conform  ghidului Organizației Mondiale a Sănătății, combinat cu recomandările Federației Europene a Apelor Îmbuteliate (EFBW):

  • Între 0 și 6 luni, la un copil alăptat exclusiv: NU îi dăm apă
  • Între 7 și 12 luni: 0,8 - 1 l/zi, care poate proveni din laptele mamei și alimentele (solide și lichide) cu care faceți diversificarea
  • Între 1 an și 3 ani: 1,1 - 1,3 l/zi
  • Între 4 și 8 ani: 1,6 - 1,7 l/zi

Îți recomand să îi dai copilului apă pe tot parcursul zilei, în aceleași momente în care bei și tu sau orice alt membru al familiei, pentru ca omulețul să aibă un exemplu, un model de imitat, pentru ca cineva să îi facă poftă să bea și el.

Care e cea mai bună apă?

Știu că asta e principala întrebare pe care ai vrea să mi-o adresezi. Pentru că e clar că studiez, că mă informez, că am devenit celebră deja prin emblema asta cu „sursele logice sau științifice” pe care îmi bazez orice răspuns oferit părinților. Doar că, surpriză!

Relația dintre om și apa lui este o relație la fel de intimă și de particulară precum relația dintre o femeie și un bărbat. Bărbatul cel mai bun nu există. Există, însă, bărbatul cel mai bun pentru tine! Exact la fel e și cu apa. Corpul uman este format în proporție covârșitoare din apă.. Ca să pot să îți răspund care apă e cea mai bună pentru tine, ar trebui să îmi răspunzi tu mai întâi la o serie de întrebări la fel de mare precum cele din chestionarul de pe site-ul meu, www.permisdeparinte.ro. Întrebări cum ar fi:

  • Ești nou-născut, prichindel, adolescent sau cărunt?
  • Ești perfect sănătos sau suferi de anumite afecțiuni?
  • Ai o muncă de birou, sedentară sau ești foarte activ pe parcursul zilei?
  • Apă bei doar la masă sau și în restul zilei?
  • Ești bărbat sau femeie?
  • Ce apă ai băut până acum?

Iată câteva răspunsuri:

  • Așa cum am spus și mai sus, nou-născuților și copiilor li se recomandă apă plată oligominerală cu un conținut scăzut în azotați
  • Tinerilor în creștere, femeilor peste 45 de ani și, în general, cei în vârstă ar trebui să aleagă o apă mai bogată în calciu, necesar sistemului osos
  • Sportivilor, după un efort prelungit, celor care stau la plajă la temperaturi ridicate, celor care frecventează des saunele sau bolnavilor cu febră, adică celor care transpiră abundent, le este recomandată, pentru remineralizare, o apă cu un conținut mai ridicat în săruri minerale, mai ales Na și Cl
  • Cei care suferă de tensiune ridicată e bine să bea ape cu conținut redus în sodiu (sub 50 mg/l), iar pentru cei care suferă de boli cardiovasculare, statistica a arătat că apele cu un conținut mai mare de bicarbonat de calciu și magneziu sunt cele mai eficiente

Am auzit că PET-ul poate dăuna apei și, implicit, nouă și copiilor noștri!

Deși circulă pe internet prea multe articole care se referă la pericolul din PET-uri, cunosc cel puțin din două surse sigure că acest material, spre deosebire de policarbonat, NU este dăunător, toxic, nici măcar atunci când sticla cu apă este lăsată la căldură, în mașină și nici dacă apa din sticlă îngheață (comunicat de Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health). PET-ul este un material absolut sigur, care nu conține bisfenol A, ca celelalte recipiente din plastic și care nu degajă în apă niciun compus toxic, periculos pentru sănătate (conform comunicatelor FDA). Dat fiind că nu pot menționa aici și sursele autohtone, pentru că ele sunt branduri foarte cunoscute de apă din România, o să vă invit să verificați una dintre sursele de încredere din mediul online, aici: https://www.cpme-pet.org/content/do-pet-bottles-or-containers-contain-bpa.  

Ține minte de la Crina Coliban:

Acum, că înțelegi mult mai bine ce scrie pe eticheta pusă pe o sticlă cu apă minerală naturală, îți recomand să alternezi de-a lungul vieții mai multe tipuri de apă, pentru ca organismul tău să se simtă constant hidratat, mineralizat, “hrănit” corespunzător.

În funcție de:

  • momentul în care te afli în viața ta
  • de ce preocupări fizice și intelectuale ai faci mult sport, înveți pentru un examen
  • starea ta fizică, fiziologică te pregătești să naști sau ești însărcinată
  • starea de sănătate ești bolnav sau te recuperezi după o intervenție,

alege apa cea mai potrivită cu nevoile tale specifice, din perioada în care te afli.

Pentru că iubesc apa și sunt fascinată de multitudinea de efecte pe care apa le are asupra vieții pe această planetă, permite-mi ca, în încheiere, să îți spun asta:

„Mii de oameni au supraviețuit fără iubire, dar nici măcar unul fără apă.” Să bem!