De ce să duci copilul în vizită la o gospodărie țărănească

De ce să duci copilul în vizită la o gospodărie țărănească

Pentru că libertatea de a circula prin lumea asta mare este un drept câștigat, ne dorim să le oferim copiilor noștri ceea ce noi nu am avut: călătorii. Ca și când le-am fi arătat deja toate frumusețile României, în fiecare an facem planuri de vacanțe tot mai pretențioase: Roma, Londra, Paris, Berlin, Maldive, Mauritius sau Rovaniemi (Finlanda), unde e satul lui Moș Crăciun. Le facem cunoștință cu tradițiile, obiceiurile și cultura altor țări, în vreme ce despre ale noastre nu știu mai nimic. Despre satul tradițional poate că au citit câte ceva în poveștile lui Creangă, dar în realitate nu au văzut niciodată o gospodărie țărănească. În afara norocoșilor care mai au rude pe la țară, copiii născuți și crescuți în betoanele orașelor habar nu au cum arată în realitate o fântână, un berbec sau o copaie, și nici nu știu ce-i aia prispa unei case.

 

Gândiți-vă ce mare câștig este pentru un copil să vadă lucruri autentic românești înainte de a vedea cu ce se pot lăuda străinii. Asta dacă au mai multe motive decât avem noi... Și mai gândiți-vă câți bani cheltuiesc străinii pentru a ne vizita țara, de care se declară fermecați, când nouă ne este atât de accesibil.

 

Îndrăznim să îți sugerăm ca în planurile tale de vacanță să incluzi cu prima ocazie o destinație internă. Și nu oricare, ci o gospodărie țărănească în care să îți duci copilul pentru o veritabilă lecție de istorie. Pentru un hotel de patru stele aveți tot timpul înainte să optați, cu alte ocazii.

 

Ce poate vedea și învăța un copil într-o gospodărie țărănească? O mulțime de lucruri. Unele dintre ele în funcție de sezon, iar altele pe tot parcursul anului, indiferent de perioada în care o vizitează. Experiențele includ observarea arhitecturii unei case autentic românești, planimetria ei și materialele din care este construită. Cei mici vor vedea care sunt anexele tipice unei case tradiționale: grajdul pentru animale, şoproanele, bucătăria, cuptorul de vară, porumbarul și fântâna. De asemenea, mai pot vedea atelaje (căruță, faeton, șaretă), unelte pentru dogărie, fierărie, olărit, albinărit și obiecte casnice vechi (piuă, tuci, pirostrii, copaie, velnițe etc). Desigur, dintr-o gospodărie tradițională nu lipsesc animalele domestice, cu care cei mici pot face cunoștință și pot interacționa, participând chiar și la hrănirea lor.

 

În funcție de anotimp gazdele pot propune diverse activități specifice unei gospodării, la care și cei mici pot participa. Vara vor putea merge la săpat, cosit sau cules de fructe și/sau legume, la adunatul și împrăștiatul fânului. Iarna vor putea vedea cum se taie lemnele, cum sunt cărate în casă și cum se face focul în sobă, cum este adus fânul din șură și dat animalelor din grajd, cum se deszăpezește ograda și drumul. Chiar și în bucătărie cei mici sunt așteptați cu bucurie, pentru a participa la prepararea mesei de dimineață, prânzului sau mesei de seară. În acest fel vor vedea ce ingrediente sunt folosite la prepararea borșului de găină, cum se face mămăliga și cum se frământă și coc turtele. Plimbările cu căruța sau cu sania trasă de cai, în funcție de anotimp, fac cu siguranță parte dintre cele mai îndrăgite activități pentru copiii care vizitează o gospodărie tradițională.