Acesta e subiectul meu preferat atunci când vine vorba despre mâncare, pentru că toată lumea aleargă după să mâncăm sănătos. Studiez și fac de mulți ani oameni să mănânce și să se bucure când mănâncă, așa că poți să mă crezi când îți spun că ceea ce ar trebui să urmărești pentru copilul tău, pentru tine, pentru familia ta este să mănânci echilibrat, nu sănătos!

Crina, cum adică, ne recomanzi să nu mai mâncăm sănătos?

Vă recomand să vă informați înainte să acuzați. Întotdeauna. Pentru că ați putea afla asta:

Criteriile care clasificau o categorie de alimente/mâncare ca fiind “sănătoasă” s-au schimbat dramatic de-a lungul anilor, așa că am putea spune că ce mâncau la un moment dat strămoșii noștri și credeau că e sănătos s-a dovedit, odată cu evoluția, că nu era deloc sănătos. Eh, ce te faci în cazul ăsta?

La un moment dat (pe la 1800), pentru mic dejun, femeile erau sfătuite să mănânce:

• Carne de vită sau de oaie
• Biscuiți (nu pâine!)
• Ceai sau cafea tari, pentru că dacă erau slabe erau rele pentru nervi 😊
• Dacă nu, puțină bere sau cidru! 😊

Mai târziu, Dr Kitchener spunea ca, pentru prânz:

• Carne coaptă
• Ouă
• Fiertură din carne de vită
• Bere (Burnett 1989)

Iar pentru cină se spunea că:

• Fără legume
• Fără fructe
• Fără patisserie
• Fără dulciuri
• Ci cu carne, carnea trebuie să fie șefa tuturor meselor. (The Family Oracle of Good Health – UK)

În SUA, în aceeași vreme, mâncarea sănătoasă era:

• Porumb, secară, ovăz, orz pentru pâine
• Carnea de porc pusă la sărat ca să reziste bine
• Carbohidrați din belșug

Încet, încet, s-a impus dieta mediteraneană cu grăsimi sănătoase, sare mai puțină și fibre.

Din 1991 încoace, Department of Health și Health Education Authority au stabilit că mâncare sănătoasă înseamnă:

Pe locurile 1, 2 și 3:

• Cereale integrale și pseudocereale: grâu integral, porumb, orez brun, orez negru, ovăz, secară, hrișcă, quinoa
• Semințe, uleiuri vegetale și de pește, grăsimi nesaturate: ulei de avocado, de rapiță, de soia, măsline, cânepă, chia
• Fructe și legume (preferabil crude, de minim 5 ori pe zi), inclusiv legume cu frunze verzi

Pe locurile 4 și 5: proteinele

• Din carne, pește, fructe de mare, ouă și din legume, precum soia, fasole, mazăre, linte, tofu, năut

Pe locul 6:

• Lactate

Pe ultimul loc:

• Dulciuri, sărături, prăjeli, unt, margarină

Și de jur împrejurul lor: apă!

Atenție!

Copiii trebuie să primească mai des lactate și grăsimi nesaturate, pentru că ei au nevoi mai mari decât adulții.

Cu toată preocuparea aceasta pentru dieta sănătoasă, rata îmbolăvirilor crește, nu scade. De aceea, cercetările din anii recenți s-au concentrat pe a le aduce oamenilor în conștiință că o viață și o hrană echilibrate par să aibă efecte mult mai bune pe termen mediu și lung.

Ce înseamnă dietă echilibrată?

1. Prezență. Să fii prezent când mănânci? Cum adică? Dar ce, poți să fii și absent când mănânci? Da! Cei mai mulți dintre noi mâncăm și ne uităm la un film, navigăm pe internet, vorbim la telefon sau completăm date în raportul excel pe care trebuia să îl fi predat deja! Corpul are nevoie să știe ce mănâncă atunci când îi dai să mănânce și să simtă …

2. Bucurie. Plăcere. Da! Mâncarea trebuie să aducă plăcere, confort, satisfacție, împlinire. Mâncarea nu trebuie să te facă să te simți prea plin, să te facă să îți vină înapoi din stomac, să te doară burta sau să îți dea somn imediat după ce ai terminat de mâncat. Mâncăm ca să avem energie, iar dacă mâncarea îți ia energie, fii sigur că faci ceva ce nu e potrivit pentru corpul tău!

3. Diversitate. La 6 luni, omul începe diversificarea, proces care nu degeaba a fost denumit astfel! Am lucrat cu mii de familii și le-am făcut profilul dietei din casa lor. Toți oamenii cu care am vorbit vreodată mâncau aceleași câteva alimente în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare lună, singurele modificări apărând doar odată cu schimbarea anotimpului, dar și acelea fiind schimbări minore. Fără diversitate în dietă nu putem să primim nutrienți diverși, nu putem asigura buna funcționare a tuturor proceselor pe care le desfășoară sau are nevoie să le desfășoare corpul nostru.

4. Momentul zilei. Da, mai ales în dieta copiilor, ține mereu cont de momentul zilei. Nu le da copiilor mereu fructe dimineața. Fructele se digeră rapid, exact când copiii au nevoie de cea mai multă energie. De asemenea, atenție la ce le dai seara, înainte de culcare! Nu trebuie să fie sănătos, trebuie să fie somnoros, adică preocupă-te să nu le dai alimente cu un puternic aport caloric, care să îi umple de energie, tocmai când tu vrei să îi smulgi din sufragerie și să le dai stingerea.

5. Foame. Da! Dați-le copiilor să mănânce atunci când le e foame, nu atunci când credeți voi că le e foame sau atunci când ajungeți acasă, deși ei, dragii de ei, cer de mâncare de o oră, dar nu primesc nimic ca să nu își strice foamea. Foamea vrea mâncare când vrea ea, nu când vrea mama. Așadar, deși ai pregătit o mâncare sănătoasă, copilul nu o mai mănâncă, pentru că i-a trecut foamea până ai pus tu masa și, oricum, e prea supărat că n-a primit nimic când îți cerea, ca să mai vrea să mănânce acum din mâncarea ta.

6. Împreună. Dacă ei, copiii, sunt singurii din casă care mănâncă mâncare sănătoasă, asta nu înseamnă echilibru. Nu se poate ca eu să mănânc broccoli și tu să mănânci mici, lângă mine, la masă. Nu se poate ca eu să mănânc fructe și tu să mănânci pâine cu șuncă. Nu se poate ca eu să beau smoothie și tu sucuri acidulate. Pur și simplu, nu se poate.

Sănătate se poate doar dacă suntem în echilibru.