Dar le-am spălat bine! – ghid pentru fructe și legume

Dar le-am spălat bine! – ghid pentru fructe și legume

„Crina, pot să îmi hrănesc bebele exclusiv bio?”, mă întreabă mamele care încep diversificarea cu mine.

„Cum să îl feresc de alergii? Dacă aș găsi ceva în comerț, care să nu fie stropit, ai idee unde aș putea găsi o piață bio?”

„Dar le-am spălat bine, nu pot să înțeleg cum de i-au apărut bubițele astea!”

Replicile de mai sus sunt culese din consultațiile mele cu mame care vor să își protejeze copiii de probleme provenite din alimentația contaminată, ne-bio, stropită, dată cu ceară. Mame care întâmpină tot felul de simptome îngrijorătoare, de genul: scaun cu mucus, apos, constipație, dermatită, bubițe, iritații, până la buze umflate în urma contactului cu anumite alimente.

După ani de zile în care am avut grijă de ce să bage și ce să nu mai bage copiii în gurițe, pot să scriu acest articol cu siguranța pe care mi-o dă experiența cu sute de copii în prag de diversificare și nu numai.

De ce spălăm fructele și (sper și) legumele înainte să le mâncăm?

Una dintre marile mele plăceri este să le întreb pe mame DE CE fac lucrurile pe care le fac? Mă provoacă întrebarea asta, pentru că răspunsul este, cel mai adesea, unul care le provoacă și lor inteligența și prezența, conștiența:

  • „Cum de ce le spălăm?” sau
  • „Păi, cum să nu le spălăm?” sau
  • „Pentru că vin de afară, nu?” sau
  • „Pentru că nu știm de unde provin” sau
  • „Ca să nu ne îmbolnăvim”

După răspunsurile de tipul ăsta, urmează întrebarea care le provoacă:

Și? Reușești?

Având în vedere că mamele acestea ajung la mine din cauza uneia dintre problemele menționate mai sus în articol, nu poate urma decât un răspuns negativ:

Nu, se pare ca nu reușesc.

Dar dacă ai fi vrut real să îți protejezi copilul, ce ai fi putut face?

Fructele și legumele trebuie spălate mai întâi în coajă, așa cum le cumperi!

Cum adică? Da, chiar așa. Ia, te rog, o banană din coș, că știu sigur că ai o banană în casă în clipa asta. Pune telefonul să te filmeze în timp ce faci asta. L-ai așezat în fața ta? Așa. Ia și un cuțit și o farfurie. Gata? Și acum curăță banana, pune-o pe farfurie ca și cum urmează să i-o dai pasată sau așa cum e ea, felii, copilului tău. Ok. Apasă stop și hai să ne uităm împreună la ce ai filmat.

La ce să fii atentă? La ce degete au atins coaja bananei. Și să compari cu degetele care au atins pulpa, banana curățată. Dacă sunt aceleași degete, tocmai ai transferat pe mâncarea copilașului tău orice ar fi existat pe coaja bananei. Sau a mărului. Sau a avocado-ului. Sau a perei. Sau a ardeiului gras. Sau a morcovului sau a păstârnacului. Orice. Pesticide, poluanți, bacterii, ciuperci, nitriți, ceară.

Ceară?

Ai observat că te îndrepți preponderent către tarabele pe care așteaptă fructele și legumele alea lucioase, frumoase, arătoase. Ele lucesc așa pentru că sunt cerate, date cu un strat sau mai multe de ceară, menită:

  • Să prevină deteriorarea;
  • Să prelungească viața alimentului;
  • Să protejeze de unele ciuperci și bacterii.

Deși există surse care spun că aceasta este o ceară alimentară, deci ne-toxică, sigură pentru consumul uman, eu nu recomand să le dați copiilor fără să le curățați bine înainte. Ceara se poate acumula în intestine, se poate lipi de mucoasa aparatului digestiv (pe pereții esofagului sau ai intestinelor) și poate genera reacții alergice sau boli mai grave, după cum ne informează Asociația pentru Protecția Consumatorilor și mulți medici gastroenterologi. Unele tipuri de ceară conțin și coloranți, fungicide, conservanți, alergeni.

Cum spălăm de ceară?

Ca și ceara de lumânări, ceara de pe fructe nu se duce cu apă. În cele mai multe cazuri, punctul de topire este la 85 de grade, în consecință, scapi de ceara asta doar prin expunere la jet cu apă caldă, chiar fierbinte. În cazul alimentelor fragile, delicate, alege doar să le scufunzi in apă fierbinte sau ține-le în abur 1-2 minute.

Cum le spălăm ca să fie bine?

Varianta 1

În apă cu bicarbonat de sodiu. Ce e aia bicarbonat de sodiu? Praful ăla alb pe care îl inghițea bunicul cu apă, când îl supăra stomacul. Sau pe care bunica îl punea într-o căniță în frigider sau în cămară, ca să absoarbă mirosurile neplăcute. Bicarbonatul de sodiu e o sare...

Fructele și legumele mai mari, mai zdravene, de genul mere, vinete, ardei, pere, avocado, mango, papaya, poți face un amestec cremos și să le freci coaja cu o perie mică.

Cum? Cât?

O lingură de bicarbonat cu o linguriță de apă.

Alimentele mai fragile, strugurii, căpșunile, murele, le scufunzi în apă.

Cum? Cât?

O lingură de bicarbonat la 1 litru de apă. Și le lași 15 minute. După care le clătești bine de tot.

În apă rece, dacă nu sunt date cu ceară. Sau în apă caldă spre fierbinte, dacă au și stratul de ceară care nu poate fi înlăturat decât la temperaturi ridicate.

Și abia după acest proces, le poți curăța de coajă și folosi pentru hrana copilului.

Atenție la coaja de portocale și lămâie! Văd în multe case că folosiți coaja rasă la deserturi. Și la fel văd în multe magazine indicii care ne avertizează că sunt citrice cu coajă necomestibilă. Nu știu dacă ai văzut și tu, iar dacă nu, îți scriu aici tocmai ca să te ajut să te uiți după atenționarea asta atunci când cumperi citrice.

Varianta 2

Spală cu apă și oțet (din cidru de mere)
Cum? Cât?

Într-un castron, toarnă o parte oțet și două părți apă: de exemplu, 1 cană de oțet și 2 căni cu apă, după care scufunzi fructele și legumele timp de 15-30 de minute. Clătește-le apoi cu apă curată.

Varianta 3

Pulverizează-le cu spray!
Cu spray făcut de tine din bicarbonat de sodiu și lămâie.
Cum? Cât?

1 lingură de suc de lămâie, 2 linguri de bicarbonat și 1 ceașcă de apă (aproximativ 250 ml). Amesteci până se dizolvă bicarbonatul, torni într-un recipient cu pulverizator și dai cu spray fructele și legumele cu tot cu coajă înainte să le prepari sau consumați. Le lași 5-10 minute, după care le speli cu apă curată.

Aceeași soluție o poți obține înlocuind lămâia cu oțet de mere.

Lupilu