Gătim pentru copii! În ce vase și cum?

Gătim pentru copii! În ce vase și cum?

Când mă pregăteam de diversificare, parcă nimic nu era suficient de bun, de sănătos, de ne-periculos pentru copilul meu, încât să mă convingă să îndrăznesc. Aș fi alăptat până la majorat, doar ca să scap de stres-ul ăsta cu:

  • Ce să îi dau să mănânce
  • Cum să îi gătesc, ca să fie gustos
  • În ce să îi gătesc, ca să fie sănătos... Doamne, dimpreună cu toți sfinții, ajută-mă Tu pe mine!

Și m-am apucat de ce știu eu să fac mai bine: cercetare, research, m-am apucat să aflu ce e cel mai bun pentru fiica mea, adică fix ce ai vrea și tu pentru fiica ta. Da, desigur că articolul nu e doar pentru mame de fetițe, am scris așa, de dragul fiică-mii, dar și mamele de băieți sunt sigură că au exact aceleași preocupări, griji, nevoi.

Care sunt vasele în care ar trebui să gătești, astfel încât să bifezi:

  • Gust bun
  • Nutrienți protejați
  • Cât mai puține toxine generate prin prepararea termică

Doamnelor și domnilor, pentru că, da, eu încă mai cred că și domnii din țara asta se implică activ în creșterea copiilor lor, nu doar în făcut-bani-cu-care-să-poată-mamele-să-cumpere-ce-cred-ele-că-e-bun-pentru-copil, permiteți-mi să împart cu voi cunoștințele despre „la cratiță”:

Sigur DA

  • Ceramică
  • Inox
  • Sticlă (yena)

Sigur NU

  • Teflon
  • Aluminiu
  • Cupru
  • Lut

OK

  • Fontă (doar emailată)
  • Email (pentru mamele mai tinere, nu am scris aici să gătiți într-un email pe telefon, ci în cratițe de alea în care vă găteau vouă mamele când erați mici J). Email fără plumb.
  • Silicon

Să le luăm pe rând:

  • Ceramica și sticla (pe vasele pe care e menționat că nu conține plumb) sunt inerte, nu trec deloc în mâncare și distribuie căldura uniform.

Pe etichetele vaselor din email și sticlă ar trebui să fie meționate cantitățile de plumb și cadmiu, pentru că sugarii și copilașii absorb cu ușurință plumbul.

  • Inoxul folosește-l mai ales la fierbere, evită-l la coacere. Caută inox TI 316, singurul inox chirurgical, care nu conține deloc nichel și nu elimină materiale toxice.
  • Teflon. Ajung la noi date din ce în ce mai multe despre efectele cancerigene ale teflonului. Deosebit de periculoase, persistente, astfel de substanțe perfluorochimice nu se descompun în natură niciodată. Atacă hormonal și se regăsește, la biopsii, în creierul celor cu Alzheimer.
  • Aluminiul este neurotoxic. Se duce în creier și face doar rău. Stă la baza cercetărilor despre Alzheimer și degenerare neurologică. Vânzarea vaselor din aluminiu est interzisă în Germania, Franța, Belgia, UK, Ungaria, Elveția, Ungaria, Brazilia. Alimentele gătite în folie de aluminiu la o temperatură mai mare de 150 grade Celsius primește un transfer uriaș de metal toxic. Roșiile, lamâile, oțetul preiau și mai mult din aluminiul din folie.

Atenție! Când cumpărați un vas de ceramică, de exemplu, verificați să nu fie aluminiu învelit în stratul de ceramică. Dacă vasul se zgârie, aluminiul intră în contact cu mâncarea.

  • Cuprul, sub influența căldurii, poate să pătrundă în mâncare. Efectele cuprului asupra organismului uman sunt dintre cele mai toxice: dureri de cap, dificultăți de adormire, hiperactivitate, depresie.
  • Vasele din lut trebuie să fie fără smalț și fără decorații. Pot emana plumb, care e, după cum v-am spus, o substanță foarte toxică.

În principiu, oricare dintre vasele menționate de mine mai sus se folosesc doar cu ustensile din lemn sau silicon și, odată ce au fost zgâriate, se înlocuiesc.

  • Vasele din fontă trebuie întreținute foarte atent, unse cu ulei după fiecare utilizare, ca să nu rămână particule de mâncare sau apă în pori și să putrezească, să se deterioreze.
  • Silicon folosește doar pentru prăjituri raw, se spune că e inert dacă e 100% silicon confirmat de FDA și care rezistă la 220 grade C.
  • Microundele transformă moleculele de apă în particule pe care organismul uman nu le recunoaște. Persoanele care mănâncă frecvent din microunde au nivelul hemoglobinei mai scăzut decât cele care mănâncă alimente încălzite convențional, au un număr mai mare de leucocite, ca și cum corpul luptă împotriva cuiva și colesterol rău mai mare decât cel bun. 

Ce metode folosim pentru un gătit care să bifeze:

  • Un gust bun, savuros, pofticios
  • Nutrienți care să reziste, să nu se inactiveze tot ce conține alimentul respectiv printr-o fierbere prelungă sau prin afumare care generează toxine

Sigur DA

  • Copt (în cuptor)

Pierderea nutrienților: minimă. Avantaj: poți pregăti cantități mai mari de mâncare

  • Oala sub presiune

Puțini nutrienți se pierd pentru că se folosește puțină apă.

Sigur NU

  • Fiartă pe aragaz (sau fiartă înăbușit)

Pierderea nutrienților: mare, dacă apa e prea multă. Limitează pierderea prin folosirea cantității de apă adecvată. Ce rămâne: apa poate fi folosită la supă sau la piure.

  • La microunde

SIGUR NU! Organismul uman nu recunoaște formula chimică a alimentelor care au trecut prin microunde.

  • Pe grătar

Cu cărbuni și foc: NICIODATĂ pentru copii!

OK

  • La abur

Pierderea nutrienților: minimă. Avantaj: apa poate fi folosită la supă sau la piure.

  • Prăjit

Doar dacă nu există altă variantă.

Shallow frying (sotarea) e preferabilă unei prăjiri în baie de ulei.

NU refolosi uleiul în care ai prăjit o dată!

Lupilu